cabotinism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CABOTINÍSM s. n. Atitudine, gest, apucătură de cabotin (
2); cabotinaj. –
Cabotin +
suf. -ism.cabotinism (Dicționar de neologisme, 1986)CABOTINÍSM s.n. Cabotinaj. [< fr.
cabotinisme].
cabotinism (Marele dicționar de neologisme, 2000)CABOTINÍSM s. n. atitudine, gest, apucătură de cabotin; cabotinaj. (< fr.
cabotinisme)
cabotinism (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CABOTINÍSM s. n. Atitudine, gest, apucătură de cabotin. – Din
cabotin +
suf. -ism.cabotinism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cabotinísm s. n.cabotinism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CABOTINÍSM s. n. Atitudine, gest, apucătură de cabotin (
2); cabotinaj. —
Cabotin +
suf. -ism.