breviar - explicat in DEX

breviar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BREVIÁR, breviare, s. n. 1. Lucrare în care sunt expuse sumar noțiuni, date etc. dintr-un anumit domeniu. 2. Carte care cuprinde slujbele și rugăciunile pe care preoții și călugării catolici trebuie să le facă sau să le rostească la anumite ore din zi. [Pr.: -vi-ar] – Din fr. bréviaire, lat. breviarium.

breviar (Dicționar de neologisme, 1986)
BREVIÁR s.n. 1. Expunere sumară a unor principii, a unor probleme dintr-un anumit domeniu. 2. Carte care cuprinde rugăciunile pe care preoții și călugării catolici trebuie să le rostească la anumite ore din zi. [Pron. -vi-ar, var. breviarium s.n. / cf. fr. bréviaire, it. breviario].

breviar (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BREVIÁR s. n. 1. expunere sumară a unor principii sau probleme privitoare la un anumit domeniu. 2. sumar, cuprins. 3. carte de rugăciuni zilnice ale ritualului în biserica romano-catolică. (< fr. bréviaire, lat. breviarium)

breviar (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BREVIÁR, breviare, s. n. 1. Expunere sumară a unor principii sau probleme dintr-un anumit domeniu. 2. Carte care cuprinde rugăciunile pe care preoții și călugării catolici trebuie să le recite la anumite ore din zi. [Pr.: -vi-ar] – Fr. bréviaire (lat. lit. breviarium).

breviar (Dicționaru limbii românești, 1939)
*breviár n. (lat. breviarium, d. brevis, scurt). Carte de oficiŭ p. preuțĭ. Oficiu însușĭ. Fig. Lectură obișnuită: Orațiŭ e breviaru literaților. – Mai rar breviáriŭ.

breviar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
breviár (-vi-ar) s. n., pl. breviáre

breviar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
breviar n. 1. carte ce conține rugăciunile de toate zilele: ceaslov, molitfelnic; 2. fig. carte ce se citește cu asiduitate.

breviar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BREVIÁR, breviare, s. n. 1. Lucrare în care sunt expuse sumar noțiuni, date etc. dintr-un anumit domeniu. 2. Sumar, cuprins. 3. Carte care cuprinde slujbele și rugăciunile pe care preoții și călugării catolici trebuie să le facă sau să le rostească la anumite ore din zi. [Pr.: -vi-ar] — Din fr. bréviaire, lat. breviarium.