brevilin - explicat in DEX

brevilin (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BREVILÍN, -Ă, brevilini, -e, s. m. și f. Tip constituțional, în antropologie, caracterizat prin trup și membre scurte și groase. – Din fr. bréviligne.

brevilin (Dicționar de neologisme, 1986)
BREVILÍN, -Ă adj. (op. longilin) Care are membrele scurte; îndesat. [< fr. bréviligne, cf. lat. brevis – scurt, linea – linie].

brevilin (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BREVILÍN, -Ă adj. cu trup scund, robust, îndesat și membre scurte și groase. (< fr. bréviligne)

brevilin (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
brevilín adj. m., s. m., pl. brevilíni; adj. f., s. f. brevilínă, pl. brevilíne

brevilin (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BREVILÍN, -Ă, brevilini, -e, s. m. și f., adj. (Tip constituțional uman) caracterizat prin trunchi și membre scurte și groase. — Din fr. bréviligne.