botezat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BOTEZÁT, -Ă, botezați, -te, adj. 1. Care a primit botezul (
1), devenind creștin.
2. (
Fam.; despre lapte, băuturi etc.) Falsificat, subțiat, înmulțit cu apă. –
V. boteza.botezat (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)BOTEZAT, Eugen C. (1871-1964,
n. Tereblecea, Basarabia), zoolog român.
M. coresp. al
Acad. (1913).
Prof. univ. la Cernăuți. Cercetări asupra structurii organelor de simț la unele vertebrate. Studii de biologie marină.
botezat (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BOTEZÁT, -Ă, botezați, -te, adj. 1. Care a primit botezul
(1) devenind creștin.
2. (
Fam., despre lapte, băuturi etc.) Subțiat, înmulțit cu apă. –
V. boteza.botezat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)botezat a. și m. cel ce a primit botezul.
botezat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BOTEZÁT, -Ă, botezați, -te, adj. 1. Care a primit botezul (1), devenind creștin.
2. (
Fam.; despre lapte, băuturi etc.) Care este diluat cu apă; falsificat, subțiat. —
V. boteza.