botgros (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BOTGRÓS, botgroși, s. m. Pasăre mică, cu penele roșietice, pe piept și brune pe restul corpului, cu ciocul conic, gros și tare; cireșar. (
Coccothraustes coccothraustes). –
Bot +
gros.botgros (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BOTGRÓS, botgroși, s. m. Pasăre mică, cu penele variat colorate, cu ciocul gros și tare.
(Coccothraustes coccothraustes). – Din
bot +
gros.botgros (Dicționaru limbii românești, 1939)bot-grós m., pl.
bot-groșĭ. O pasăre cu botu scurt și gros, ceva maĭ mare decît floreanu, din a căruĭ familie și face parte (
coccothraustes vulgaris). – În Buc. și
cireșar.botgros (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)botgrós (pasăre)
s. m.,
pl. botgróșibotgros (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)botgros m. pasăre cu botul scurt și gros
(Cocothrauestes).botgros (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BOTGRÓS, botgroși, s. m. Pasăre mică, sedentară, cu penele roșietice pe piept și brune pe restul corpului, cu ciocul conic, gros și tare; cireșar
(Coccothraustes coccothraustes). —
Bot + gros.