bogătan(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) BOGĂTÁN, -Ă,bogătani, -e, s. m. și f. (Depr.) Bogătaș (rural). – Bogat + suf. -an.
bogătan(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) BOGĂTÁN, -Ă,bogătani, -e, s. m. și f. (Depr.) Bogătaș. – Din bogat + suf. -an.
bogătan(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) bogătán (pop.) s. m., pl. bogătáni
bogătan(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) BOGĂTÁN, -Ă,bogătani, -e, s. m. și f. (Depr.) Bogătaș (rural). — Bogat + suf. -an.