bocitoare - explicat in DEX

bocitoare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BOCITOÁRE, bocitoare, s. f. Femeie care se îndeletnicește cu bocitul la înmormântări. – Din boci + suf. -(i)toare.

bocitoare (Dicționaru limbii românești, 1939)
bocitoáre f., pl. orĭ ca privighetorĭ, ursitorĭ, țiitorĭ, maĭ bine decît oare. Femeĭe plătită ca să bocească un mort pe care n’are cine să-l bocească.

bocitoare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bocitoáre s. f., g.-d. art. bocitoárei; pl. bocitoáre

bocitoare (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
bocitoare f. femeie care plânge la un mort.