blanșare - explicat in DEX

blanșare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BLANȘÁRE s. f. Operație de sterilizare, prin opărire, a alimentelor, folosită în industria conservelor. – Cf. fr. blanchir.

blanșare (Dicționar de neologisme, 1986)
BLANȘÁRE s.f. Opărire a legumelor pregătite pentru conserve; blanșisare. [După fr. blanchiment].

blanșare (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BLANȘÁRE s. f. opărire a cărnii, a legumelor destinate preparării anumitor conserve. (< blanșa)

blanșare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
blanșáre s. f., g.-d. art. blanșắrii

blanșare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BLANȘÁRE s. f. Operație de sterilizare, prin opărire, a alimentelor folosite în industria conservelor. — Cf. fr. blanchir.