berlinez (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, 1982)BERLINÉZ, -Ă, berlinézi, -e, s.m. și f., adj.
1. S.m. și f. Persoană care locuiește în Berlin (capitala Germaniei) sau care este originară de acolo.
2. Adj. Care aparține de Berlin sau locuitorilor săi, privitor la Berlin sau locuitorii săi. (
Berlin (n.pr.) + suf.
-ez; cf. fr.
berlinois, it.
berlinese)
berlinez (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)berlinéz adj. m.,
s. m.,
pl. berlinézi; adj. f.,
s. f. berlinéză, pl. berlinézeberlinez (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BERLINÉZ, -Ă, berlinezi, -e, adj.,
s. m. și
f. 1. S. m. și
f. Persoană originară sau locuitor din Berlin.
2. Adj. Care aparține Berlinului sau berlinezilor (1), privitor la Berlin sau la berlinezi. —
Berlin (
n. pr.) +
suf. -ez.