balastieră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BALASTIÉRĂ, balastiere, s. f. Carieră de nisip sau de pietriș. [
Pr.: -
ti-e-] – Din
fr. ballastière.balastieră (Dicționar de neologisme, 1986)BALASTIÉRĂ s.f. Carieră de unde se extrage nisip sau pietriș. [Pron.
-ti-e-, pl.
-re. / < fr.
ballastière].
balastieră (Marele dicționar de neologisme, 2000)BALASTIÉRĂ s. f. carieră de nisip sau pietriș. (< fr.
ballastière)
balastieră (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BALASTIÉRĂ, balastiere, s. f. Loc de unde se extrage nisip sau pietriș. [
Pr.: -
ti-e-] –
Fr. ballastière.balastieră (Dicționaru limbii românești, 1939)*balastiéră f., pl.
e (fr.
ballastière). Carieră, mină saŭ depozit de balast.
balastieră (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)balastiéră (-ti-e-) s. f.,
g.-d. art. balastiérei; pl. balastiérebalastieră (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BALASTIÉRĂ, balastiere, s. f. Carieră de nisip sau de pietriș. [
Pr.:
-ti-e-] — Din
fr. ballastière.