aventurist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AVENTURÍST, -Ă, aventuriști, -ste, adj. Privitor la aventură, care ține de aventură, înclinat spre aventură. –
Aventură +
suf. -ist.aventurist (Dicționar de neologisme, 1986)AVENTURÍST, -Ă adj. Care are caracter de aventură. [< rus.
avantiurist].
aventurist (Marele dicționar de neologisme, 2000)AVENTURÍST, -Ă adj. cu caracter de aventură. (< fr.
aventuriste, rus.
avantiurist)
aventurist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)aventuríst adj. m.,
pl. aventuríști; f. aventurístă, pl. aventurísteaventurist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AVENTURÍST, -Ă, aventuriști, -ste, adj. Privitor la aventură, care ține de aventură, înclinat spre aventură. —
Aventură +
suf. -ist.