arimaj (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ARIMÁJ s. n. Arimare. – Din
fr. arrimage.arimaj (Dicționar de neologisme, 1986)ARIMÁJ s.n. Arimare. [Pl.
-je. / < fr.
arrimage].
arimaj (Marele dicționar de neologisme, 2000)ARIMÁJ s. n. arimare. (< fr.
arrimage)
arimaj (Dicționarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, 1996)ARIMÁJ, arimaje, s. n. Arimare. – Din
fr. arrimage.arimaj (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ARIMÁJ s. n. Arimare. –
Fr. arrimage.arimaj (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)arimáj s. n.,
pl. arimájearimaj (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ARIMÁJ, arimaje, s. n. Arimare. — Din
fr. arrimage.