arhaitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ARHAITÁTE s. f. (Rar) Stare arhaică. [
Pr.:
-ha-i-] –
Arha[ic] +
suf. -itate.arhaitate (Dicționar de neologisme, 1986)ARHAITÁTE s.f. (
Rar) Însușirea de a fi arhaic. [Pron.
-ha-i-. / < it.
arcaità].
arhaitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)ARHAITÁTE s. f. caracter arhaic; vechime. (< it.
arcaita1)
arhaitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ARHAITÁTE s. f. (Rar) Stare arhaică. [
Pr.:
-ha-i-] —
Arha[ic] +
-itate.