arhaiza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ARHAIZÁ, arhaizez, vb. I.
Tranz. (Rar) A da un aspect arhaic (stilului, limbii etc.). [
Pron.:
-ha-i-] – Din
arhaic.arhaiza (Dicționar de neologisme, 1986)ARHAIZÁ vb. I. tr. (
Rar) A da un caracter învechit, arhaic limbii, stilului etc. [<
arha(ic) +
-iza].
arhaiza (Marele dicționar de neologisme, 2000)ARHAIZÁ vb. tr. a da un caracter arhaic limbii, stilului etc. (< fr.
archaïser)
arhaiza (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ARHAIZÁ, arhaizez, vb. I.
Tranz. (Rar) A da un aspect arhaic limbii, stilului etc. prin folosirea unor elemente lingvistice vechi. – Din
arhaic.arhaiza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)arhaizá (a ~) (rar)
(-ha-i-) vb.,
ind. prez. 3
arhaizeázăarhaiza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ARHAIZÁ, arhaizez, vb. I.
Tranz. (Rar) A da aspect arhaic (stilului, limbii etc.). [
Pr.:
-ha-i-] — Din
arhaic.