arșic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ARȘÍC, arșice, s. n. 1. Os al articulației piciorului, deasupra copitelor, la vite; os al articulației genunchiului, la picioarele (de dinapoi ale) mieilor și caprelor, folosit la un joc de copii.
2. (La
pl.) Numele unui joc de copii la care se folosesc arșice (
1). [
Var.:
arșícă s. f.] – Din
tc. așık.arșic (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)arșíc (arșíce), s. n. –
1. Os, astragal, folosit la un joc de copii. –
2. (
pl.) Numele jocului de copii la care se folosește arșice. –
Var. (rar)
așic. Mr. așic. Tc. așik (Șeineanu, II, 26; Lokotsch 124; Th. Capidan,
Le jeu aux osselets chez les Roumains, les Slaves et les Albanais, REB, I, 217-31);
cf. alb. a(r)sik, bg. asik, sb. arsik. –
Der. arșicar, s. m. (jucător de arșice).
arșic (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ARȘÍC, arșice, s. n. Os al articulației piciorului deasupra copitelor la vite; os al articulației genunchiului, la picioarele de dinapoi ale mieilor și caprelor, folosit la un joc de copii;
p. ext. (la
pl.) numele jocului de copii la care se folosesc aceste oase. [
Var.:
arșícă s. f.] –
Tc. așık.arșic (Dicționaru limbii românești, 1939)arșíc m. și n., pl.
e (turc.
ašyk). Osișor de la picĭoarele de din apoĭ ale meilor și cu care se joacă copiiĭ. – E masc. în Mold. și n. în Munt. Are patru fețe:
domn (în formă de S),
armaș (opus domnuluĭ),
pîne [!] saŭ
om bun (partea unflată) și
hoț saŭ
om răŭ (scobitura). V.
zar.arșic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)arșíc s. n.,
pl. arșícearșic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)arșic m. și n. (pl.
arșici și
arșice)
1. osul piciorului numit
astragal; 2. oscior dela încheietura piciorului mieilor din care copiii își fac un fel de joc. [Turc. AȘYK, oscior].
arșic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ARȘÍC, arșice, s. n. 1. Os al articulației piciorului, deasupra copitelor, la vite; os al articulației genunchiului, la picioarele (de dinapoi ale) mieilor și caprelor, folosit la un joc de copii.
2. (La
pl.) Numele unui joc de copii la care se folosesc arșice (1). [Var.:
arșică s. f.] — Din
tc. așık.