apusean - explicat in DEX

apusean (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
APUSEÁN, -Ă apuseni, -e, adj. Care se află la apus; vestic. ♦ Spec. Care aparține apusului Europei (și întregii Americi), caracteristic vieții de acolo; occidental. ♦ (Substantivat) Locuitor din apusul Europei (sau din America); occidental. – Apus¹ + suf. -ean.

apusean (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
APUSEÁN, -Ă apuseni, -e, adj. Care se află la apus; vestic. Regiunile apusene. ♦ Care aparține apusului Europei și Americii; occidental. – Din apus¹ + suf. -ean.

apusean (Dicționaru limbii românești, 1939)
apuseán, -că s., pl. enĭ, ence (d. apus. Cp. cu județean, orășean). Locuitor din apus, occidental. Catolic, de la Roma (în opoz. cu răsăritean, ortodox). Ca adj. (ca și răsăritean) e greșit: munțiĭ din apus, nu apusenĭ!

apusean (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
apuseán adj. m., s. m., pl. apuséni; adj. f., s. f. apuseánă, pl. apuséne

apusean (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
apusean a. m. 1. care vine dela apus, locuitor d´acolo: stâlp al lumii apusane AL.: 2. catolic: biserică apuseană.

apusean (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
APUSEÁN, -Ă, apuseni, -e, adj. Care se află la apus; vestic. ♦ Spec. Care apar­ține Apusului Europei (sau Americii de Nord), caracteristic vieții de acolo; occi­dental. ♦ (Substantivat) Locuitor din apusul Europei (sau din America de Nord); occidental. — Apus¹ + suf. -ean.