apendicită - explicat in DEX

apendicită (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
APENDICÍTĂ, apendicite, s. f. Boală care constă în inflamarea acută sau cronică a apendicelui (1) și care se manifestă de obicei prin crize dureroase. – Din fr. appendicite.

apendicită (Dicționar de neologisme, 1986)
APENDICÍTĂ s.f. Inflamație a apendicelui intestinal. [< fr. appendicite].

apendicită (Marele dicționar de neologisme, 2000)
APENDICÍTĂ s. f. inflamație a apendicelui (1). (< fr. appendicite)

apendicită (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
APENDICÍTĂ, apendicite, s. f. Inflamare a apendicelui și boala pe care o cauzează. – Fr. appendicite.

apendicită (Dicționaru limbii românești, 1939)
*apendicítă f., pl. e. Med. (d. apendice). Inflamațiunea apendiceluĭ cecal (caecum).

apendicită (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
apendicítă (boală) s. f., g.-d. art. apendicítei; pl. apendicíte

apendicită (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
apendicită f. Med. inflamarea apendicelui cecal.

apendicită (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
APENDICÍTĂ, apendicite, s. f. Boală care constă în inflamarea acută sau cronică a apendicelui (1) și care se manifestă de obicei prin crize dureroase. — Din fr. appendicite.