anostie - explicat in DEX

anostie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ANOSTÍE, anostii, s. f. (Rar) Lipsă de gust, plictiseală. – Anosti + suf. -ie.

anostie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ANOSTÍE, anostii, s. f. (Rar) Lucru plictisitor. – Din anost + suf. -ie.

anostie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
anostíe (rar) s. f., art. anostía, g.-d. anostíi, art. anostíei

anostie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ANOSTÍE s. f. (Rar) Lipsă de gust, plictiseală. — Anosti + suf. -ie.