amendabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AMENDÁBIL, -Ă, amendabili, -e, adj. Care se poate amenda
2. ♦ Modificat prin amendamente. – Din
fr. amendable.amendabil (Dicționar de neologisme, 1986)AMENDÁBIL, -Ă adj. (
Despre legi) Care poate fi amendat (<
amenda I, 1 [în DN]). [Cf. fr.
amendable].
amendabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)AMENDÁBIL, -Ă adj. (despre legi) care poate fi amendat
2 (1). (< fr.
amendable)
amendabil (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))AMENDÁBIL, -Ă, amendabili, -e, adj. (Despre un text, mai ales despre legi) Care poate fi îmbunătățit, modificat prin amendamente. – După
fr. amendable.amendabil (Dicționaru limbii românești, 1939)*amendábil, -ă adj. (d.
amendez; fr.
amendable). Care poate fi amendat orĭ îndreptat.
amendabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)amendábil adj. m.,
pl. amendábili; f. amendábilă, pl. amendábileamendabil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)amendabil a. care poate fi amendat sau îndreptat.
amendabil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AMENDÁBIL, -Ă, amendabili, -e, adj. Care se poate amenda
2. ♦ Modificat prin amendamente. — Din
fr. amendable.