alopecie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ALOPECÍE s. f. Cădere temporară a părului în urma unei boli de piele, a unei boli infecțioase etc. – Din
fr. alopécie.alopecie (Dicționar de neologisme, 1986)ALOPECÍE s.f. (
Med.) Cădere prematură a părului. [Gen.
-iei. / < fr.
alopécie, cf. gr.
alopekia].
alopecie (Marele dicționar de neologisme, 2000)ALOPECÍE s. f. cădere prematură a părului (de pe cap); chelie. (< fr.
alopécie, lat.
alopecia, gr.
alopekeia)
alopecie (Dicționaru limbii românești, 1939)*alopecíe f. (vgr.
alopekia, d.
alópex, vulpe).
Med. O boală care pricinuĭește năpîrlire (căderea păruluĭ).
alopecie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)alopecíe s. f.,
art. alopecía, g.-d. alopecíi, art. alopecíeialopecie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ALOPECÍE s. f. Cădere temporară a părului în urma unei boli de piele, a unei boli infecțioase etc. — Din
fr. alopécie.