alimentar - explicat in DEX



alimentar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ALIMENTÁR, -Ă, alimentari, -e, adj. De alimente, privitor la alimente. ◊ Industrie alimentară = industrie care transformă materiile prime de origine animală și vegetală în produse necesare hranei. ◊ Pensie alimentară = sumă de bani necesară întreținerii unei persoane pe care cineva o plătește, lunar, în temeiul unei obligații stabilite prin lege sau prin hotărâre judecătorească; pensie de întreținere. ♦ (Substantivat, f.) Băcănie. – Din fr. alimentaire, lat. alimentarius.

alimentar (Dicționar de neologisme, 1986)
ALIMENTÁR, -Ă adj. Referitor la alimente; care servește ca aliment. ◊ Pensie alimentară = sumă de bani pe care cineva o plătește (lunar) unei persoane pe care are obligația s-o întrețină. // s.f. Unitate comercială care vinde alimente. [Cf. fr. alimentaire].

alimentar (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ALIMENTÁR, -Ă I. adj. referitor la alimente; care servește ca aliment. ♦ pensie ~ă = sumă de bani pe care cineva o plătește (lunar) unei persoane pentru întreținere. II. s. f. unitate comercială unde se vând alimente. (< fr. alimentaire, lat. alimentarius)

alimentar (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ALIMENTÁR, -Ă, alimentari, -e, adj. De alimente, privitor la alimente. ◊ Pensie alimentară = sumă de bani pe care cineva o plătește, lunar, unei persoane pe care are obligația s-o întrețină. – Fr. alimentaire (lat. lit. alimentarius).

alimentar (Dicționaru limbii românești, 1939)
*alimentár, -ă adj. (lat. alimentarius). Care poate servi ca aliment: plantă alimentară. Destinat pentru alimente: pensiune alimentară.

alimentar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
alimentár adj. m., pl. alimentári; f. alimentáră, pl. alimentáre

alimentar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
alimentar a. ce poate servi de aliment: regim alimentar; pensiune alimentară, plătită anual în urma unei sentințe judecătorești.

alimentar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ALIMENTÁR, -Ă, alimentari, -e, adj. De alimente, privitor la alimente. ◊ In­dustrie alimentară = industrie care transformă materiile prime de origine animală și vegetală în produse necesare hranei. ◊ Pensie alimentară = sprijin material acordat periodic de către o persoană alteia, în temeiul unei obligații stabilite prin lege sau prin hotărâre judecătorească; pensie de întreținere. ♦ (Substantivat, f.) Magazin în care se vând alimente. — Din fr. alimentaire, lat. alimentarius.