alimbare(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) ALIMBÁRE,alimbări, s. f. Faptul de a alimba. – V. alimba.
alimbare(Dicționar de neologisme, 1986) ALIMBÁREs.f. Acțiunea de a alimba. [< alimba].
alimbare(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) alimbáre s. f., g.-d. art. alimbắrii; pl. alimbắri
alimbare(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) ALIMBÁRE,alimbări, s. f. Faptul de a alimba. — V. alimba.