alfabetar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ALFABETÁR, alfabetare, s. n. Set de litere și silabe folosit ca material didactic pentru formarea cuvintelor. –
Alfabet +
suf. -ar.alfabetar (Marele dicționar de neologisme, 2000)ALFABETÁR s. n. 1. set cu literele alfabetului decupat pentru predarea scris-cititului. 2. instrument de evidență care indică litera la care au fost arhivate unele documente. (< alfabet + -ar)
alfabetar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*alfabetár s. n.,
pl. alfabetárealfabetar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ALFABETÁR, alfabetare, s. n. Set de litere și silabe folosit ca material didactic pentru formarea cuvintelor. —
Alfabet +
suf. -ar.