alfabetic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ALFABÉTIC, -Ă, alfabetici, -ce, adj. Așezat în ordinea alfabetului. – Din
fr. alphabétique.alfabetic (Dicționar de neologisme, 1986)ALFABÉTIC, -Ă adj. În ordinea literelor alfabetului. [< fr.
alphabétique].
alfabetic (Marele dicționar de neologisme, 2000)ALFABÉTIC, -Ă adj. în ordinea alfabetului. (< fr.
alphabétique)
alfabetic (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ALFABÉTIC, -Ă, alfabetici, -ce, adj. Așezat în ordinea alfabetului. –
Fr. alphabétique.alfabetic (Dicționaru limbii românești, 1939)*alfabétic, -ă adj. (d.
alfabet; fr.
alphabétique). În ordinea alfabetuluĭ:
catalog alfabetic. Adv. În ordine alfabetică.
alfabetic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)alfabétic adj. m.,
pl. alfabétici; f. alfabétică, pl. alfabéticealfabetic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)alfabetic a. după ordinea alfabetului.
alfabetic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ALFABÉTIC, -Ă, alfabetici, -ce, adj. Așezat în ordinea alfabetului. — Din
fr. alphabétique.