albinărie - explicat in DEX

albinărie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ALBINĂRÍE, albinării, s. f. (Rar) Stupină (1). – Albină + suf. -ărie.

albinărie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ALBINĂRÍE, albinării, s. f. Stupină, stupărie, prisacă. – Din albină + suf. -ărie.

albinărie (Dicționaru limbii românești, 1939)
albinăríe f. (d. albină). Mare număr de albine. Albinărit, cultură de albine.

albinărie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
albinăríe (rar) s. f., art. albinăría, g.-d. art. albinăríei; pl. albinăríi, art. albinăríile

albinărie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ALBINĂRÍE, albinării, s. f. (Rar) Stupină (1). — Albină + suf. -ărie.