albiliță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ALBILÍȚĂ, albilițe, s. f. Fluture alb cu vârful aripilor anterioare negre, a cărui larvă trăiește pe frunzele de varză și este foarte stricătoare; fluture-de-varză, fluture-alb (
Pieris brassicae). –
Alb +
suf. -iliță.