albicios - explicat in DEX

albicios (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ALBICIÓS, -OÁSĂ, albicioși, -oase, adj. Care bate în alb; (rar) albiu, albui, alburiu. – Alb + suf. -icios.

albicios (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ALBICIÓS, -OÁSĂ, albicioși, -oase, adj. Care bate în alb. – Din alb² + suf. -ic-ios.

albicios (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
albiciós adj. m., pl. albicióși; f. albicioásă, pl. albicioáse

albicios (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
albicios a. puțin alb, care bate în alb: materie albicioasă.

albicios (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ALBICIÓS, -OÁSĂ, albicioși, -oase, adj. Care bate în alb; (rar) albiu, albui, alburiu. — Alb + suf. -icios.

albicĭos (Dicționaru limbii românești, 1939)
albicĭós, -oásă adj. (d. albit). Cam alb, care bate' n alb.