agoniseală - explicat in DEX

agoniseală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
AGONISEÁLĂ, agoniseli, s. f. (Pop.) Ceea ce agonisește cineva; economii, agonisită. ♦ Câștig (dobândit prin muncă). – Agonisi + suf. -eală.

agoniseală (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
AGONISEÁLĂ s. f. Ceea ce se agonisește; economii. – Din agonisi + suf. -eală.

agoniseală (Dicționaru limbii românești, 1939)
agoniseálă f. pl. elĭ. Acțiunea de a agonisi. Lucru agonisit, avere strînsă cu greŭ: asta e toată agoniseala mea.

agoniseală (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
agoniseálă (pop.) s. f., g.-d. art. agonisélii; pl. agoniséli

agoniseală (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
agoniseală f. câștig cu trudă, folos din muncă: le dă toată agoniseala.

agoniseală (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
AGONISEÁLĂ, agoniseli, s. f. (Pop.) Ceea ce agonisește cineva; economii; agonisită. ♦ Câștig (dobândit prin muncă). — Agonisi + suf. -eală.