aerifer (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)AERIFÉR, -Ă, aeriferi, -e, adj. Care poartă, care conduce aerul
1. [
Pr.:
a-e-] – Din
fr. aérifère.aerifer (Dicționar de neologisme, 1986)AERIFÉR, -Ă adj. Care conduce aerul. [< fr.
aérifère, cf. lat.
aer – aer,
ferre – a purta].
aerifer (Marele dicționar de neologisme, 2000)AERIFÉR, -Ă adj. care conține, conduce aerul; aerofor (1). (< fr.
aérifère)
aerifer (Dicționaru limbii românești, 1939)*aerifér, -ă adj. (
aer și
fer din
fructifer). Aducător de aer:
tub aerifer.aerifer (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)aerifér adj. m.,
pl. aeriféri; f. aeriféră, pl. aeriféreaerifer (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)AERIFÉR, -Ă, aeriferi, -e, adj. Care poartă, care conduce aerul
1. — Din
fr. aérifère.