adventist - explicat in DEX

adventist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ADVENTÍST, -Ă, adventiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține adventismului, privitor la adventism. 2. S. m. și f. Adept al adventismului. – Din engl. adventist, fr. adventiste.

adventist (Dicționar de neologisme, 1986)
ADVENTÍST, -Ă adj. Referitor la adventism, propriu adventismului. // s.m. și f. Adept al adventismului. [< engl. adventist, fr. adventiste].

adventist (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ADVENTÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al adventismului. (< engl. adventist, fr. adventiste)

adventist (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ADVENTÍST, -Ă, adventiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține adventismului, privitor la adventism. 2. S. m. și f. Adept al adventismului. – Engl. adventist (fr. adventiste).

adventist (Dicționaru limbii românești, 1939)
*adventíst, -ă s. Adept al adventizmuluĭ. Adj. Secta adventistă.

adventist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
adventíst adj. m., s. m., pl. adventíști; adj. f., s. f. adventístă, pl. adventíste

adventist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ADVENTÍST, -Ă, adventiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține adventismului, privitor la adventism. 2. S. m. și f. Adept al adventismului. — Din engl. adventist, fr., adventiste.

adventist (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
adventist m. membrul unei secte americane, fundată pe la 1831, care așteaptă o a doua sosire apropiată a Mântuitorului.