adulare - explicat in DEX

adulare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ADULÁRE, adulări, s. f. Faptul de a adula; lingușire, flatare (servilă), adulație. – V. adula.

adulare (Dicționar de neologisme, 1986)
ADULÁRE s.f. Faptul de a adula; adulație. [< adula].

adulare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ADULÁRE, adulări, s. f. Faptul de a adula; lingușire josnică.

adulare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
aduláre s. f., g.-d. art. adulắrii; pl. adulắri

adulare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ADULÁRE, adulări, s. f. Faptul de a adula; lingușire, flatare (servilă), adulație. — V. adula.