aconitină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ACONITÍNĂ, aconitine, s. f. Substanță alcaloidă extrasă dintr-o plantă cu proprietăți toxice, care provoacă inhibiția centrilor nervoși respirator, circulator și vasomotor. – Din
fr. aconitine.aconitină (Dicționar de neologisme, 1986)ACONITÍNĂ s.f. (
Chim.) Alcaloid foarte toxic extras din rădăcinile de aconit, folosit în doze mici în medicină. [< fr.
aconitine].
aconitină (Marele dicționar de neologisme, 2000)ACONITÍNĂ s. f. alcaloid foarte toxic extras din rădăcinile de aconit. (< fr.
aconitine)
aconitină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)aconitínă s. f.,
g.-d. art. aconitínei; pl. aconitíneaconitină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ACONITÍNĂ, aconitine, s. f. Substanță alcaloidă extrasă din omag care provoacă inhibiția centrilor nervoși ai aparatului respirator, circulator și vasomotor. – Din
fr. aconitine.