acondroplazie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ACONDROPLAZÍE s. f. Boală congenitală caracterizată prin oprirea creșterii oaselor membrelor, în contrast cu dezvoltarea normală a oaselor capului și ale trunchiului. – Din
fr. achondroplasie.acondroplazie (Dicționar de neologisme, 1986)ACONDROPLAZÍE s.f. (
Med.) Boală congenitală caracterizată prin oprirea în dezvoltare a oaselor membrelor în timp ce restul corpului se dezvoltă normal. [Gen.
-iei. / < fr.
achondroplasie, cf. gr.
a – fără,
chondros – cartilaj,
plassein – a forma].
acondroplazie (Marele dicționar de neologisme, 2000)ACONDROPLAZÍE s. f. anomalie congenitală a scheletului, prin oprirea creșterii oaselor membrelor. (< fr.
achondroplasie)
acondroplazie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)acondroplazíe (-dro-pla-) s. f.,
art. acondroplazía, g.-d. acondroplazíi, art. acondroplazíeiacondroplazie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ACONDROPLAZÍE s. f. Boală congenitală caracterizată prin oprirea creșterii oaselor membrelor inferioare. — Din
fr. achondroplasie.