vremuială(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) VREMUIÁLĂ,vremuieli, s. f. (Pop.) Vreme rea. – Vremui + suf. -eală.
vremuială(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) vremuiálă (pop.) s. f., g.-d. art. vremuiélii; pl. vremuiéli
vremuială(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) VREMUIÁLĂ,vremuieli, s. f. (Pop.) Vreme rea. — Vremui + suf -eală.