vopsea (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VOPSEÁ, vopsele, s. f. 1. Materie colorată obținută prin suspensia unui pigment într-un lichid, folosită la colorarea diferitelor obiecte; boia, farbă. ♦
Spec. Culoare folosită în pictură.
2. (
Înv.) Culoare (a unui obiect); nuanță. [
Var.: (
pop.)
văpseá, văpseálă s. f.] –
Vopsi +
suf. -eală.vopsea (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)vopseá s. f., art.
vopseáua, g.-d. art.
vopsélei; pl.
vopséle / vopséluri, art.
vopsélele / vopsélurilevopsea (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)vopsea f. V. văpsea.
vopsea (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VOPSEÁ, vopsele, s. f. 1. Materie colorantă obținută prin suspensia unui pigment într-un lichid, folosită la colorarea diferitelor obiecte; boia, farbă. ♦
Spec. Culoare folosită în pictură.
2. (
înv.) Culoare (a unui obiect); nuanță. [PI. și:
vopseluri. —
Var.: (
pop.)
văpseá, văpseálă s. f.] —
Vopsi +
suf. -
eală.