virulent - explicat in DEX

virulent (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VIRULÉNT, -Ă, virulenți, -te, adj. Care are o mare toxicitate; care este în stare să producă boli; (despre boli) care este cauzat de un virus. ♦ Fig. Distrugător, nimicitor; de o mare violență. – Din fr. virulent, lat. virulentus.

virulent (Dicționar de neologisme, 1986)
VIRULÉNT, -Ă adj. Care are putere toxică; care este în stare să producă boli; (despre boli) cauzat de un virus. ♦ (Fig.) Distrugător, violent. [< fr. virulent, cf. lat. virulentus].

virulent (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VIRULÉNT, -Ă adj. 1. (despre virusuri, microbi) care are putere toxică; în stare să producă boli; (despre boli) cauzat de un virus. 2. (fig.) violent. (< fr. virulent, lat. virulentus)

virulent (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
virulént adj. m., pl. virulénți; f. viruléntă, pl. virulénte

virulent (Dicționaru limbii românești, 1939)
*virulént, -ă adj. (lat. virulentus, d. virus, suc, virus, venin). Plin de virus, de forță morbidă infecțioasă: boală virulentă. Fig. Veninos, acerb: critică virulentă.

virulent (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
virulent a. 1. Med. care e cauzat de un virus; 2. fig. foarte violent, plin de fiere: discurs virulent.

virulent (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VIRULÉNT, -Ă, virulenți, -te, adj. (Despre virusuri, bacterii) Care prezintă o mare capacitate patogenă; (despre boli) care este cauzat de un virus. ♦ Fig. Distrugător, nimicitor; de o mare violență. — Din fr. virulent, lat. virulentus.