vinărit - explicat in DEX

vinărit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VINĂRÍT, vinărituri, s. n. (Înv.) Vinărici. – Vin + suf. -ărit.

vinărit (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
vinărít s.n. (înv.) 1. bir pe vin, pe podgorii, vinărici. 2. viticultură.

vinărit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vinărít s. n., pl. vinăríturi

vinărit (Dicționaru limbii românești, 1939)
vinărít n., pl. urĭ (d. vin). Vinăricĭ (bir). Viticultură.

vinărit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VINĂRÍT, vinărituri, s. n. (înv.) Vinărici. — Vin + suf. -ărit.