vindecabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VINDECÁBIL, -Ă, vindecabili, -e, adj. (Despre boli, răni, leziuni etc.;
fig. despre suferințe morale) Care poate fi vindecat, care are leac; curabil. –
Vindeca +
suf. -bil.vindecabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)vindecábil adj. m.,
pl. vindecábili; f. vindecábilă, pl. vindecábilevindecabil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VINDECÁBIL, -Ă, vindecabili, -e, adj. (Despre boli, răni, leziuni etc.;
fig. despre suferințe morale) Care poate fi vindecat, care are leac; curabil. —
Vindeca +
suf. -
bil.