vindecare - explicat in DEX

vindecare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VINDECÁRE, vindecări, s. f. Acțiunea de a (se) vindeca și rezultatul ei; însănătoșire. ◊ Loc. adj. Fără vindecare = incurabil. – V. vindeca.

vindecare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vindecáre s. f., g.-d. art. vindecắrii; pl. vindecắri

vindecare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VINDECÁRE, vindecări, s. f. Acțiunea de a (se) vindeca și rezultatul ei; însănătoșire. ◊ Loc. adj. Fără vindecare = incurabil. — V. vindeca.