vilbrochen (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VILBROCHÉN, vilbrochenuri, s. n. (
Tehn.) Arbore al unui motor, cu unul sau cu mai multe coturi, antrenat prin una sau mai multe biele într-o mișcare de rotație pe care o transmite unui mecanism (cu pistoane); arbore cotit. [
Pl. și
vilbrochene] – După
fr. vilebrequin.vilbrochen (Dicționar de neologisme, 1986)VILBROCHÉN s.n. (
Tehn.) Ax cotit care primește mișcarea rectilinie a pistoanelor unui motor și o transformă în mișcare de rotație; arbore cotit. [Pl.
-nuri, -ne. / < fr.
vilebrequin].
vilbrochen (Marele dicționar de neologisme, 2000)VILBROCHÉN s. n. ax cotit care primește mișcarea rectilinie a pistoanelor unui motor și o transformă în mișcare de rotație; arbore cotit. (după fr.
vilebrequin)
vilbrochen (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!vilbrochén s. n.,
pl. vilbrochénevilbrochen (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VILBROCHÉN, vilbrochene, s. n. (
Tehn.) Arbore al unui motor, cu unul sau mai multe coturi, antrenat prin una sau mai multe biele într-o mișcare de rotație pe care o transmite unui mecanism (cu pistoane); arbore cotit. [
Pl. și:
vilbrochenuri] — După
fr. vilebrequin.