viitură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VIITÚRĂ, viituri, s. f. 1. Creștere bruscă a nivelului apei dintr-un râu (care poate duce la revărsarea lui).
2. Mâl, bolovani, pietriș, crengi etc. aduse de apele curgătoare când se revarsă. [
Pr.:
vi-i-] –
Veni +
suf. -tură.