vertebrat - explicat in DEX

vertebrat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VERTEBRÁT, -Ă, vertebrați, -te, adj., s. n. 1. Adj. (Despre animale) Care are vertebre și schelet osos (sau cartilaginos) intern. 2. S. n. (La pl.) Încrengătură de animale cu corpul diferențiat în cap, trunchi și coadă, cu schelet osos sau cartilaginos intern, al cărui ax principal este coloana vertebrală; (și la sg.) animal din această încrengătură. – Din fr. vertébré, lat. vertebratus, it. vertebrato.

vertebrat (Dicționar de neologisme, 1986)
VERTEBRÁT, -Ă adj. Care are coloană vertebrală și schelet osos intern. // s.n.pl. (Zool.) Încrengătură cuprinzând animale cu schelet osos, a cărui parte principală o constituie coloana vertebrală; (la sg.) animal din această încrengătură. [Cf. fr. vertébré(s)].

vertebrat (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VERTEBRÁT, -Ă I. adj. cu coloană vertebrală și schelet osos intern. II. s. n. pl. încrengătură de animale care au corpul cu simetrie bilaterală, prevăzut cu schelet osos sau cartilaginos intern, al cărui ax principal îl constituie coloana vertebrală. (< fr. vertébré/s/)

vertebrat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vertebrát¹ (-te-brat) adj. m., pl. vertebráți; f. vertebrátă, pl. vertebráte

vertebrat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vertebrát² (-te-bra-) s. n., pl. vertebráte

vertebrat (Dicționaru limbii românești, 1939)
*vertebrát, -ă adj. (lat. vertebratus). Care are vertebre: animal vertebrat. S. n., pl. e. Animal cu schelet. Vertebratele formează o mare diviziune a regnuluĭ animal și se împart în: peștĭ, reptile, batraciene, păsărĭ și mamifere.

vertebrat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
vertebrat a. care are vertebre. ║ n. pl. vertebrate, ramificațiune a regnului animal coprinzând animalele așa zise obișnuit superioare: pești, reptile, batracieni, păsări, mamifere.

vertebrat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VERTEBRÁT, -Ă, vertebrați, -te, adj., s. n. 1. Adj. (Despre animale) Care are vertebre și schelet osos (sau cartilaginos) intern. 2. S. n. (La pl.) încrengătură de animale cu corpul diferențiat în cap, trunchi și coadă, cu schelet osos sau cartila¬ginos intern, al cărui ax principal este coloana vertebrală; (și la sg.) animal din această încrengătură. — Din fr. vertébré, lat. vertebratus, it. vertebrato.