versifica (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VERSIFICÁ, versific, vb. I.
1. Tranz. A transpune un text (de proză), o temă etc. în versuri.
2. Intranz. (Rar) A face, a scrie versuri; a versui. – Din
fr. versifier, lat. versificare.versifica (Dicționar de neologisme, 1986)VERSIFICÁ vb. I. intr. A face versuri. ♦
tr. A transpune în versuri un text. [P.i.
versífic, 3,6
-că. / < lat.
versificare, cf. fr.
versifier].
versifica (Marele dicționar de neologisme, 2000)VERSIFICÁ vb. I. intr. a face versuri. II. tr. a transpune în versuri un text. (< fr.
versifier, lat.
versificare)
versifica (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)versificá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
versíficăversificà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)versificà v.
1. a face versuri;
2. a pune în versuri.
versifica (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VERSIFICÁ, versific, vb. I.
1. Tranz. A transpune un text (de proză), o temă etc. în versuri.
2. Intranz. (Rar) A face, a scrie versuri; a versui. — Din
fr. versifier, lat. versificare.