validare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VALIDÁRE, validări, s. f. Acțiunea de
a valida. –
V. valida.validare (Dicționar de neologisme, 1986)VALIDÁRE s.f. Acțiunea de a valida și rezultatul ei; confirmare, întărire, recunoaștere. [<
valida].
validare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)validáre s. f., g.-d. art.
validắrii; pl.
validắrivalidare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VALIDÁRE, validări, s. f. Acțiunea de
a valida. —
V. valida.