uscare(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) USCÁRE,uscări, s. f. Acțiunea de a (se) usca și rezultatul ei; uscat1. – V. usca.
uscare(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) uscáre s. f., g.-d. art. uscắrii; pl. uscắri
uscare(Dicționaru limbii românești, 1939) uscáre f. Acțiunea de a usca. Ps. S. Uscăcĭune.
uscare(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) USCÁRE,uscări, s. f. Acțiunea de a (se) usca și rezultatul ei; uscat1. — V. usca.