urluitoare - explicat in DEX

urluitoare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
URLUITOÁRE, urluitori, s. f. Mașină cu care se urluiesc boabele sau turtele furajere de semințe oleaginoase. [Pr.: -lu-i-. - Var.: uruitoáre s. f.] – Urlui + suf. -toare.

urluitoare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
urluitoáre (-lu-i-) s. f., g.-d. art. urluitórii; pl. urluitóri

urluitoare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
URLUITOÁRE, urluitori, s. f. Mașină cu care se urluiesc boabele sau turtele furajere de semințe oleaginoase. [Pr.: -lu-i-. — Var.: uruitoáre s. f.] — Urlui + suf. -toare.