urluit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)URLUÍT, -Ă, urluiți, -te, adj. (Despre unele boabe de cereale) Măcinat mare, transformat în urluială. [
Var.:
uruít, -ă adj.] –
V. urlui.urluit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)URLUÍT, -Ă, urluiți, -te, adj. (Despre unele boabe de cereale) Măcinat mare, transformat în urluială. [
Var.:
uruít, -ă adj.] —
V. urlui.