urinos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)URINÓS, -OÁSĂ, urinoși, -oase, adj. De urină, referitor la urină. – Din
fr. urineux.urinos (Dicționar de neologisme, 1986)URINÓS, -OÁSĂ adj. De natura urinei; referitor la urină. [Cf. fr.
urineux].
urinos (Marele dicționar de neologisme, 2000)URINÓS, -OÁSĂ adj. de natura urinei; referitor la urină. (< fr.
urineux)
urinos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)urinós adj. m.,
pl. urinóși; f. urinoásă, pl. urinoáseurinos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)URINÓS, -OÁSĂ, urinoși, -oase, adj. De urină, referitor la urină. — Din
fr. urineux.