urdiniș - explicat in DEX

urdiniș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
URDINÍȘ, urdinișuri, s. n. Deschizătură îngustă într-un stup, pe unde ies și intră albinele. – Urdina + suf. -iș.

urdiniș (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)
urdiníș,-uri, s.n. – Orificiu din partea inferioară a coșului pentru albine (coșnițe) pentru circulația albinelor; atestat în Chioar (Șainelic 1986). – Din urdina (> lat. ordĭnare), cu sensul de „a alerga încoace și încolo, a merge mereu într-un loc, a umbla mult (a frecventa, a vizita); a ieși des afară (pentru sine), a avea diaree„.

urdiniș (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
urdiníș s. n., pl. urdiníșuri

urdiniș (Dicționaru limbii românești, 1939)
urdiníș n., pl. urĭ și e (d. a urdina, a trepăda, a umbla mult, ca acoperiș d. a acoperi. Cp. cu urcelnic). Găurica pin [!] care albinele intră în stup. – Și ord- (Vs.). În Ilf. preotcă (eo dift.). V. captar.

urdiniș (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
urdiniș n. gaura stupului pe unde ies și intră albinele. [V. urdinà].

urdiniș (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
URDINÍȘ, urdinișuri, s. n. Deschizătură îngustă într-un stup, pe unde ies și intră albinele. — Urdina + suf. -iș.