urbanistic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)URBANÍSTIC, -Ă, urbanistici, -ce, s. f.,
adj. 1. S. f. Știință al cărei obiect îl constituie sistematizarea așezărilor omenești existente și proiectarea de așezări noi; urbanism.
2. Adj. Care ține de urbanistică (
1), privitor la urbanistică; edilitar. –
Urban +
suf. -istic sau
urbanist +
suf. -ic.